Să privim în jur atent. Să înțelegem arhitectura și frumusețea locului în care trăim. O echipă de arhitecți cu viziune, mulți ani de studiu și proiecte arhitecturale de succes, dorință de implicare și atașament față de oraș, ne învață să privim Craiova altfel, să o redescoperim, să o înfrumusețăm, să o transformăm într-un oraș prietenos.
Echipa de arhitecți cu minți sclipitoare de la Getrix, ne face să vedem orașul cu alți ochi. În ultimii ani au pus pe picioare o serie de proiecte de educație de arhitectură și spațiu construit care vin să ne facă mai atenți, să fim conștienți de responsabilitatea pe care o avem pentru spațiul în care trăim. Din pasiune pentru meseria aleasă echipa de arhitecți Getrix își dorește să facă din Craiova un oraș de care să ne îndrăgostim la fiecare colț, un oraș prietenos, sustenabil, durabil. Ce înseamnă un oraș prietenos? Aflăm de la Adela Trif, arhitect urbanist.
Arhitectura și urbanismul sunt o reflecție a societății în care trăim. Un indicator al nivelului de trai, al educației și al gradului de civilizație. Altfel spus, o oglindă a noastră ca nație. Într-o țară cu blocuri gri, echipa de arhitecți Getrix modelează corect și cu bun gust spațiile în care trăim. Le-am trecut pragul și preț de o oră am intrat în universul lor, care nu este numai despre „a construi”, „a proiecta”, „a câștiga”, ci și despre educație, comunitate, grija pentru spațiul construit și generațiile viitoare.
Am ajuns la Getrix într-o zi de luni. E fascinant să vezi o echipă de arhitecți cum la ora 9:00 este deja gata să plece pe teren. Am reușit să o reținem, pentru o porție de educație arhitecturală, preț de o oră, pe Adela Trif, arhitect urbanist care a reușit să ne facă să privim cu alți ochi orașul în care trăim. Atunci când începe să vorbească, Adela parcă desenează un univers. Vorbește cu pasiune și mare responsabilitate despre arhitectură și rolul specialiștilor.
Step Up și ADElier sunt doar două dintre proiectele prin care echipa Getrix a făcut pași siguri pentru a împrieteni Craiova cu locuitorii și vizitatorii săi. Arhitecții Getrix spun că putem avea un oraș prietenos numai printr-un dialog constructiv între locuitori și administrația publică locală, prin crearea unei rețele de cetățeni activi și implicați în creșterea calității vieții și a nivelului de convivialitate în spațiul public.
Familia de arhitecți care gândește proiecte cu grijă față de oraș și comunitate
Rădăcinile acestor inițiative sunt în 1994 când arhitecții Mariana și Nicolae Trif, cu un curaj fantastic, mult profesionalism și atașament față de oraș au creat Getrix. De atunci, familia Getrix a crescut noi generații de arhitecți creativi, bine pregătiți, care vin cu viziune nouă și dorință de a schimba Craiova în bine. Frații arhitecți Mihai și Leontin Trif, alături de soțiile lor, Adela și Andreea Trif, arhitect, duc mai departe povestea Getrix, cu pasiune și entuziasm, atașament față de oraș și comunitate, alături de colegii arhitecți Mircea Vitan, Ilona Nica, Iulia Periețeanu și Mădălina Cojocaru.
Getrix are forța și încrederea de a merge către zona de comunitate. Am participat la foarte multe conferințe la nivel național, unde am mers cu multe prezentări legate de Craiova, prin care ne-am dorit să ducem orașul în contextele potrivite pentru a-l promova. Ne place această poziție de ambasadori ai orașului frumos, ai orașului Craiova. În 2012 a apărut dorința de a face educație în arhitectură. Ne dorim ca generațiile care vin să fie educate, conștiente și informate. Astfel, a luat naștere ADElier proiect de educație de arhitectură și spațiu construit. Ateliere care aveau drept scop să contribuie la conturarea unei mase critice, în ceea ce privește educația de arhitectură și spațiu construit, sub foarte multele ei aspecte, conștientizând impactul pe care aceasta îl are pentru azi și pentru mâine, în viața comunității. Într-un mod organic, atelierele s-au transformat în acțiuni în spațiul public, la care, inițial, luau parte copiii și, ulterior, au fost implicați toți locuitorii orașului”, spune Adela Trif
La 30 de ani de la Revoluție trăim în continuare în orașe dezordonate. Suntem înconjurați de clădiri neîngrijite și de tot felul de vile colorate pestriț. Putem schimba totul și rafina gusturile prin educație. De aceea, Mihai, Adela și Andreea Trif sunt implicați în proiecte de educație de aproape 10 ani. Au făcut parte din programul ,,De-a arhitectura”, care se derulează la nivel național. Programul se derulează în școli, care puteau să participe, cu condiția să aibă un arhitect voluntar alături de ele. Arhitecții Getrix nu au stat pe gânduri și s-au implicat în educația generațiilor viitoare.
Pe o perioadă de câțiva ani am coordonat clase care au intrat în programul ”De-a arhitectura”. Scopul era acela de a face educație, informare, conștientizare, de a-i face pe copii să ridice capul și să se uite la ce este în jurul lor, să-și ia repere, să poată vizualiza traseele în cap, să se orienteze, să se atașeze de oraș. Ne-am dorit ca ei să fie micii ambasadori ai Craiovei”, povestește Adela Trif
Craiova Step U.P – inițiativa Getrix care dorește să lege dialogul dintre comunitatea urbană și administrația publică locală
Au urmat atelierele din cadrul festivalului Street Delivery Craiova (2018/2019/2020) unde au oferit gratuit ateliere de lucru copiilor, iar la final au prezentat proiectele în stradă. Mai mult, la Street Delivery 2019 arhitecții Getrix le-au propus oamenilor o hartă interactivă, pe care să-și imagineze trasee posibile de transport alternativ.
Evenimentele din spațiul public sunt o experiență puternică cu mare impact în ceea ce privește activarea unui dialog cu comunitățile orașului. Feedback-ul pozitiv primit în urma acestor interacțiuni ne-a dat încrederea să trecem la următorul nivel, acela de a ne implica activ din poziția de profesioniști cu scopul declarat de a da motive locuitorilor să se bucure de viața de zi cu zi, să reactivăm sentimentul de apartenență și de atașament față de oraș, spune Adela Trif
Semnalele pozitive, primite în urma evenimentelor din spațiul public, au fost decisive pentru ca Getrix Comunitate să lanseze inițiativa Craiova Step U.P. Vorbim despre o inițiativă cetățenească, ce combină experiența profesională cu un proces colaborativ, pentru a putea conecta nevoile locului la strategiile locale de dezvoltare.
Cu acest background în educația de arhitectură și spațiu construit, desfășurat pe un interval de aproximativ 10 ani, anul trecut am urcat toate acțiunile pe platforma Craiova Step U.P, viziune formulată împreună cu colegii mei Iulia Periețeanu și Mihai Trif”, spune Adela Trif. Este locul în care Getrix Comunitate reușește să activeze canale de dialog eficiente atât cu comunitățile urbane cât și cu administrația publică locală. Craiova Step U.P. are la bază un principiu esențial pentru dezvoltare armonioasă a unui oraș acela al Urbanismului Participativ. Astfel, ne propunem facilitarea accesului la informație a locuitorilor orașului cu privire la ceea ce înseamnă dezvoltarea urbană, implicarea acestora în întreg procesul de planificare urbană, activarea sentimentului de apartenență la loc și responsabilizarea comunităților locale. O primă inițiativă a platformei se concentrează în jurul ideii de mobilitate urbană, transport alternativ, alăturându-se viziunii noastre minunata comunitate BARCICLETA, Social Bike Shop (https://barcicleta.ro/) partenerii noștri principali în tot ceea ce însemnă acțiunile din spațiul public. Important de menționat este reușita în a deschide canale de dialog eficiente cu Administrația Publică Locală, cu această ocazie nu o să ezit în a-i mulțumi lui Claudiu Popescu pentru încredere și pentru că împărtășești alături de noi același atașament față de oraș și locuitorii săi”, povestește Adela
Motto-ul din spatele tuturor acțiunilor arhitecților Getrix este „Craiova oraș prietenos”. Care sunt aspectele care fac ca un oraș să fie prietenos? Ce înseamnă Craiova oraș prietenos? Arhitecta Urbanist Adela Trif spune că în viziunea ei există 4 mari piloni care pot compune acest concept de oraș: planificarea urbană, rolul arhitectului și urbanistului, rolul administrației publice locale, rolul activ al fiecărui cetățean.
Există catedră de Planificare Urbană în cadrul Universităților de Arhitectură și Urbanism din București, Cluj, Iași, Timișoara și în cadrul Facultăților de Drept, Geografie. Acesta este un domeniu sofisticat și complex.
Acest proces sofisticat și complex vine din pluridisciplinaritate, pentru că planificarea urbană se așază undeva la punctul de convergență dintre artă, cultură, incluziune socială, știință și tehnologie și ar trebui să se așeze într-o zonă de echilibru dintre rigiditatea instrumentelor de lucru (PUG, PUZ, PUD) și specificitatea locului. De punctat este că Planificarea urbană nu este un business privat, lucru care, din păcate, se întâmplă. În prezent orașele se dezvoltă sub presiunea directă a dezvoltatorilor imobiliari, sub presiunea directă a mișcării terenurilor, proprietăților, fără să se țină cont și fără ca acești actori urbani importanți să se așeze într-o poziție în care să ia decizii legate de dezvoltarea echilibrată a orașului. Acesta este un aspect care nu ajută deloc la o dezvoltare echilibrată a orașului. Un alt aspect important este că statul s-a retras din funcția de planificator urban. Nu putem să ne așteptăm la un oraș echilibrat, armonios, prietenos, dacă statul a ieșit din funcția de planificator urban. Planificarea urbană ține de un interes comun, este cumva în antiteză cu businessul privat. Cultura este un aspect important care face ca planificarea urbană să se ducă la alt nivel. Numai educația va face diferența. În momentul în care oamenii sunt informați, asumați, conștienți și atașați de locul în care locuiesc apare motivația internă: vreau să fac lucruri, nu pentru că sunt amenințat, nu pentru că apare pedeapsa, ci pentru că ceva din interiorul meu, un atașament real față de oraș, mă face să acționez. Cultura, educația, buna intenție și profesionalismul sunt aspecte care stau la baza unei planificări urbane sănătoase, eficiente și bune”, explică Adela Trif, arhitect urbanist
Rolul arhitectului și urbanistului. Specialiștii sunt cei care pot deschide noi drumuri. Ei sunt cei care au cunoștințele necesare pentru a elabora toate instrumentele planificării urbane. Formarea profesională din facultate, la nivel teoretic, iar apoi experiența, ajută un specialist în domeniu să vadă lucrurile altfel. Un rol extrem de important pe care îl au specialiștii este acela de a reuși să traducă informațiile de specialitate într-un limbaj accesibil comunităților urbane, iar cei care ascultă să le înțeleagă cu adevărat.
Rolul arhitecților și urbaniștilor este și acela de a facilita și de a crea canale de dialog între comunitățile urbane și administrația publică locală. Cumva, programul nostru STEP U.P. a pornit în ideea de a prelua, de a ne juca și contura viziuni împreună cu comunitățile. Noi, din poziție de specialiști, le traducem în inițiative, iar inițiativele le transmitem mai departe către administrație și așa au șansa să se transforme în proiecte. Aici intervine rolul specialistului, în a prelua informații și a deschide niște canale eficiente, bidirecționale. Astfel, informația pleacă de la comunitate prin intermediul specialiștilor și ajunge la administrație și invers. Apare feedback-ul, ceea ce duce la a recâștiga încrederea. Oamenii simt că sunt ascultați, văzuți, că se ține cont de nevoile și dorințele lor. Prin urmare, locuitorii o să fie și mai deschiși și mai disponibili să vină cu propuneri. Un rol important al arhitectului și urbanistului este de a reuși să formuleze niște viziuni din poziția de specialist, de a le împărtăși și formula împreună cu comunitatea urbană și împreună cu administrația. Toate cele trei entități mari: comunitatea, specialiștii în domeniu și administrația, trebuie să aibă aceeași viziune. În momentul în care apar viziuni divergente și nu se ține cont de profesionalism și buna intenție din spatele gesturilor, atunci drumul pentru a avea un oraș prietenos, incluziv, durabil este anevoios”, susține Adela Trif
Rolul administrației. Imaginile gri și dezolante, kitsch-ul pot să dispară dacă administrația se reașază în rolul de planificator urban.
Este important ca administrația să accepte și să fie deschisă la dialogul cu comunitatea urbană, aspect pozitiv cu privire la disponibilitatea găsită de noi în momentul în care le-am trecut pragul. Mi se pare important, acum, mai mult ca oricând să accepte o recâștigare a încrederii locuitorilor orașului prin dialog deschis, eficient, real. La fel de important este să valideze o viziune comună, conturată împreună cu comunitățile, împreună cu grupul de specialiști, iar toate acestea să ducă la scrierea de programe de finanțare eficiente”, explică Adela Trif
Calitatea vieții. Fiecare dintre noi percepe calitatea vieții în funcție de formarea profesională, valori, așteptări. Atunci când vorbim de calitatea vieții raportându-ne la cum ne simțim în locul în care trăim trebuie să ținem cont și de a stimula dorința, de a ne imagina mai mult împreună, prin intermediul acțiunilor și activităților publice.
Putem miza pe activarea empatiei și iubirii, iar orașul are forța aceasta, un spațiu public de calitate are forța de a activa aceste sentimente, de toleranță, de acceptare. Un alt aspect al calității vieții, este de a trece dincolo de experiențele materiale de zi cu zi, în zona de simțire. Asta se va putea întâmpla în momentul în care spațiul public ar fi tratat corespunzător, din punctul de vedere al deciziilor ce sunt luate în ceea ce privește calitatea intervențiilor. Trebuie puse întrebări de tipul: „cum îl organizez, cum este spațiul verde, cum cade umbra, cum este vara, cum este iarna, unde stau copiii, unde stau bătrânii, unde stau mamele cu bebelușii, unde sunt cei cu rolele”. Este vorba despre cum te simți în spațiul respectiv, toate acestea contribuie la calitatea vieții. Când ies din casă mă duc acolo pentru că mă simt bine, nu ocolesc o zonă pentru că nu mă face să mă simt confortabil, în siguranță. Foarte important este să învățăm să acceptăm diversitatea și să o vedem ca pe o oportunitate de a învăța unii de la alții”, spune Adela Trif
Rolul fiecărui cetățean. Un oraș prietenos apare numai în urma unui efort colectiv.
Este vorba de un efort colectiv, susținut, conștient, asumat, zi de zi. Fiecare gest pe care îl faci să-l faci conștient, condus de o motivație internă generată de un atașament real față de oraș.”, conchide Adela Trif, arhitect urbanist
No Comments